Datorita duratii lor, unele pietre au fost folosite pentru fabricarea uneltelorinca de preistorie. Altele, appreciate pentru frumusetea lor iesita din comun, erau utilizate pentru confectionarea podoabelor. Intrucat pietrele de buna calitate disponibile erau departe de a satisfice cererea mereu crescanda, au inceput sa fie folosite si pietrele de calitate mai slaba. Metoda de prelucrare a pietrelor pretioase era determinate de proprietatile si calitatea unei anume pietre, precum si de utilajul folosit, scopul fiind mereu acelasi-crearea unei pietre frumoase, care sa atraga atentia. Principalele metode de prelucrare a gemelor sunt: despicare, gravarea, gaurirea, taierea si sculptarea. Cunoasterea tot mai profunda a pietrelor pretioase si a proprietatilor lor, precum si progresul tehnologic au permis prelucrarea in forme din ce in ce mai variate.
Cand se pune problema identificarii lor, majoritatea pietrelor sunt deja taiate. Adesea sunt si montate in bijuterii, prin urmare o parte din metodele clasice de identificare nu pot fi aplicate, fara a le deteriora. Pentru identificare, trebuie sa treceti de la simpla metoda vizuala la observatiile de laborator. Pot fi utilizate diferite dispositive de testare aflate in comert. Cand nu reusiti sa identificati o piatra prin tehnici simple, este preferabil sa consultati un gemolog.
